sâmbătă, 4 februarie 2012

joi, 12 ianuarie 2012

,,O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie...
Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele
mai multe ori te obisnuiesti greu, la început, sa-ti placa femeia
fara care mai târziu nu mai poti trai. Iubesti întâi din mila, din
îndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face
fericita, îti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa înseli atâta
încredere. Pe urma te obisnuiesti cu surâsul si vocea ei, asa
cum te obisnuiesti cu un peisaj. Si treptat îti trebuieste
prezenta ei zilnica. Înabusi în tine mugurii oricaror altor
prietenii si iubiri. Toate planurile de viitor ti le faci în functie de
nevoile si preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surâsul ei.
Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile sufletesti
repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o adevarata
nevroza. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început,
patologic pe urma.
Îti construiesti casa pentru o femeie, cumperi mobila pe care a
ales-o ea, îti fixezi deprinderile cum le-a dorit ea. Toate
planurile tale de viitor pâna la moarte sunt facute pentru doi
insi. A plecat de acasa, si esti necontenit îngrijorat sa nu i se
întâmple ceva... Te strapunge ca un stilet orice aluzie despre
ea si esti nebun de fericire când, dupa greutati materiale si
umilinte uneori, ai izbutit sa-i faci o surpriza care s-o uimeasca
de placere.,,

(Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi-Camil Petrescu)

sâmbătă, 15 octombrie 2011

O varsta..un sentiment..o dorinta!

V-ati gandit vreodata cat de complicat poate fi un lucru pe care nu il puteti exprima in cuvinte? Adolescenta reprezinta acel lucru de neinteles.Am vrut de atatea ori sa spun ce simt si nu am stiut de unde sa incep, am vrut de atatea ori sa zbor in infinitatea dorintelor mele, dar mi-a fost teama ca ma voi pierde, am vrut de atatea ori sa stiu cum e sa pasesti pe caile neumblate ale vietii, dar mi-a fost frica pentru ca ma puteam rataci in orice moment. Adolescenta este un capitol important din paginile vietii.Uneori simt ca vreau ceva mai mult decat o viata marginita intre limitele normalului, vreau sa gasesc acele lucruri rare pentru care merita sa mori si sa traiesti in acelasi timp, as vrea sa opresc timpul in loc doar cateva secunde pentru a privi un rasarit de soare.E ciudat cum suntem aproape maturi si mult prea copii, defapt e ciudat cum ne pierdem in complexitatea acestei varste.Fiecare aspiratie a noastra si fiecare gand devin acum idealuri puternice.Poate azi as vrea sa schimb lume insa maine realizez ca lumea ma schimba pe mine.Inca ma intreb ,,cine sunt?,, ,,cine am fost?,, ,,cine voi fi?,,.Incep sa fiu sigura de fortele mele si sa realizez ca bucuriile si realizarile in contrast cu fiecare piedica pe care o intalnim ne aproprie tot mai mult de intelegerea vietii.Ne maturizam, adolescenta este o perioada care ne initiaza, ne face capabili de a intelege diferenta dintre bine si rau.Fiecare dintre noi crede ca poate face mai multe, ai curajul sa spui ,,da,, cand toti neaga si chiar la o ultima strigare de lumina cand totul se ascunde in umbra noptii ai curajul sa sfidezi acest mers normal al lucrurilor si sa spui ca vrei sa fie din nou lumina.Nu pot cere celor din jurul meu sa ma inteleaga deoarece de multe ori nici eu nu ma pot intelege , e ceva ciudat in felul meu de a gandi, dar tocmai acest lucru ma diferentiaza fata de ceilalti.Ati crezut vroidata ca sunteti speciali?Fiecare a crezut macar odata acest lucru sau cel putin s-a intrebat.In aceasta perioada ne simtim atat de speciali si de neinteles, ne formam un caracter si intram in profunzimea unor cuvinte merete precum prietenie ajutor, dragoste.De multe ori prietenii ne ajuta sa depasim momentele grele care se ivesc. Adolescenta ne face sa simtim ,,acel ceva,, inexplicabil.Iti dai seama ca nu poti fi stapanul inimii tale oricat ai incerca.E atat de complicat sa reduci bataile inimii cand o raza palpaitoare de pasiune iti inunda tot corpul.,,Noua framantare a mintii, noi indoieli, noua imposibilitate de a pricepe.,,.dragostea e un joc fara sfarsit in care sunt antrenate inimi nevinovate si pure ce ascund sentimente sincere.Incepi sa crezi in eternitatea unei lumi unde nu exista durere si sa juri iubire ce va stapani intreaga viata si viata de peste moarte, rupand umbra inspaimantatoare si nesfarsita negura a noptii.E varsta primelor emotii si as vrea atat de mult sa o pot intelege mai bine.Reusim sa depasim acele clipe grele si avem o putere rara..puterea de a o lua de la inceput.Cred ca as putea scrie pagini intregi si tot nu as putea spune tot ce am de zis.Aceasta imposibilitate de a spune ce simtim se datoreaza adolescentei.Promit insa ca voi trai din plin unicitatea acestei perioade, promit ca imi voi sterge lacrimile de fiecare data, promit ca imi voi asculta inima si nu in ultimul rand promit ca voi avea incredere in mine..ca voi fi eu. E o perioada speciala din viata unei persoane.Dincolo de aparenta realitate exista o lume a sentimentelor si trairilor intense de unde ne extragem esenta continuitatii pentru a putea supravietui obstacolelor vietii.Uneori as vrea atat de mult sa dau timpul inapoi, sa gasesc de fiecare data un raspuns la toate intrebarile mele.Nu cred ca voi uita niciodata aceasta perioada a vietii mele care desi ma pune de fiecare data in dificultate si ma face sa trec prin atatea stari necunoscute pe care nu as sti cum sa le numesc..e speciala in felul ei.Si desi pare simplu e mai complicat decat credeam...

vineri, 30 aprilie 2010

What love can do?

Do you know what love can do?
Love can make your dreams come true
Love can take you low or high
Love can make you wonder why.
Love can bring your happiness
Love can make you sad
Love can turn your world around
Love can make you mad
Love can make you miss someone
When you are apart
Love can make you laugh and cry
Love can brake your heart.
Everything you've heard is true
There is nothing love can't do
Love is strog and love is strong
Love can last your whole life long...

luni, 26 aprilie 2010

perfect perceptibil.....:))))

- Cum te numesti, Domnule ?
- Petru Potopeanu
- Si ce lucrezi ?
- Prepar pesti pentru pulverizat.
- Bine, dar ce anume operatii faci ?
- Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
- Dar de ce vorbesti numai cu "P"?
- Poftim ?
- De ce vorbesti numai cu "P"?
- Pentruca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
- Ei, asta e acum ! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
- Primesc.
- Pe cat ?
- Pun prinsoare pe patru poli !
- S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa mananci ?
- Peste, pastravi, plachie, potirnici, prepar piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
- Si ce vin bei?
- Pinot, pelin, porto.
- Si ce desert ?
- Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
- Dar inghetata obisnuesti ?
- Putin profiterol, parfait.
- Spune-mi cum iti petreci timpul liber ?
- Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
- Dar vara?
- Pescuiesc.
- Si iarna ?
-Patinez.
- Te pomenesti ca poti sa-mi spui o poezie cu litera "P"?
- Pot.
- Asta nu o mai cred. Spune-o !
- POEZIA POETULUI PETRU POTOPEANU:
"Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, pilcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamintul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamintul,
Pajistea, padurea, pliscul."
- Bine ! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei cind ai plecat ?
- Paraschiva papusico, pentru prinz prepara putin patrunjel pe potirnichi. Pa!
- Vad ca am pierdut.
- Pardon, platesti patru poli pentru pierderea pariului.
- Platesc.
- Pune paralele pe portofel.
- Inca o intrebare.
- Poftim?
- Ce adresa ai matale ?
- Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecind prin Pingari, peste pod.

duminică, 25 aprilie 2010